Centrala Cernavodă, oprită de secetă: de ce contează Dunărea

Centrala Cernavodă a ajuns într-o situație neobișnuită în această vară: ambele unități nucleare au fost oprite, pe rând, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.

Situația poate părea paradoxală. Dacă energia nucleară este produsă prin fisiunea uraniului, de ce poate seceta să oprească o centrală nucleară?

Răspunsul se află în cantitățile uriașe de căldură care trebuie evacuate în procesul de producere a electricității. Iar la Cernavodă, Dunărea joacă un rol esențial în acest sistem.

De ce a fost oprită Centrala Cernavodă

Centrala de la Cernavodă are două reactoare aflate în exploatare, fiecare cu o putere de aproximativ 706 MW. Împreună, cele două unități asigură în condiții normale aproximativ o cincime din producția de electricitate a României.

Problemele au început după scăderea accentuată a nivelului Dunării, pe fondul secetei severe.

Pe 27 iulie, Nuclearelectrica a anunțat oficial că Unitatea 1 urma să fie oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei următoare. Compania vorbea despre un nivel al Dunării „foarte scăzut, fără precedent” și preciza că măsura are caracter preventiv și urmărește menținerea marjelor de siguranță.

Unitatea 2 a continuat să funcționeze.

Autoritățile au încercat între timp o serie de intervenții neobișnuite pentru a menține suficientă apă în zona de alimentare a centralei. Au fost realizate lucrări de dragare, a fost îndepărtat prin detonare un obstacol stâncos și au fost utilizate barje încărcate cu piatră pentru redirecționarea unei părți a debitului către zona Cernavodă.

Pentru o perioadă, intervențiile au funcționat. Pe 4 august, Nuclearelectrica anunța că Unitatea 2 continua să funcționeze la capacitate nominală, după ce măsurile autorităților determinaseră o creștere a nivelului apei. Compania avertiza însă că posibilitatea opririi rămânea valabilă dacă prognozele privind Dunărea continuau să fie nefavorabile.

Pe 13 august a venit decizia finală: și Unitatea 2 a intrat în procedura de oprire controlată, din cauza „scăderii continue semnificative a nivelului fluviului Dunărea”.

România a rămas astfel temporar fără producție de energie nucleară.

Dar de ce are nevoie o centrală nucleară de atât de multă apă?

Pentru a înțelege situația, trebuie să vedem foarte simplificat cum funcționează centrala.

Reactoarele de la Cernavodă sunt de tip CANDU 600-PHWR, tehnologie canadiană care utilizează uraniu natural drept combustibil și apă grea atât ca moderator, cât și ca agent de răcire în sisteme separate și închise.

În reactor este produsă căldură prin fisiunea nucleară. Această căldură este transferată pentru producerea aburului, iar aburul pune în mișcare turbina conectată la generatorul electric.

După ce trece prin turbină, aburul trebuie însă transformat din nou în apă pentru ca procesul să poată continua.

Aici intervine o cantitate foarte mare de apă de răcire.

Documentația de securitate a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă arată că apa tehnologică provenită din Dunăre este utilizată, între altele, pentru răcirea condensatoarelor turbinei, pentru răcirea unor echipamente și pentru diferite sisteme tehnologice și de siguranță.

Cu alte cuvinte, producerea electricității nu înseamnă doar reactor nuclear și uraniu. Centrala este și o uriașă instalație termică ce trebuie să evacueze permanent căldură.

Apa Dunării nu intră în reactor

Aici apare o confuzie frecventă.

Apa Dunării nu trebuie confundată cu apa grea utilizată în reactor.

Reactorul CANDU utilizează apă grea de puritate nucleară în circuite închise. Apa provenită din Dunăre este folosită în alte sisteme ale centralei, inclusiv în circuitul de răcire al condensatorului și în sistemele de apă tehnică.

Prin urmare, problema actuală nu înseamnă că „reactorul a rămas fără apă” în sensul unei avarii nucleare.

Este vorba despre atingerea sau apropierea de limitele de exploatare stabilite pentru funcționarea în siguranță a centralei în condițiile unui nivel extrem de redus al sursei de apă.

Tocmai de aceea reactoarele sunt oprite controlat și preventiv, înainte ca aceste marje de siguranță să fie afectate.

Există un pericol nuclear?

Din informațiile oficiale disponibile, nu.

Nuclearelectrica precizează explicit că menținerea ambelor unități în stare oprită sigură nu afectează parametrii de securitate nucleară și nu are impact asupra personalului, populației sau mediului.

Aceasta este o diferență esențială.

Oprirea unui reactor pentru că nivelul Dunării se apropie de limitele operaționale nu reprezintă o avarie nucleară. Dimpotrivă, este o măsură prevăzută în procedurile de exploatare pentru menținerea centralei în limitele de siguranță.

Centrala dispune, de asemenea, de sisteme și surse alternative pentru răcirea în condiții de oprire și situații de urgență. Documentațiile de securitate ale Cernavodă prevăd inclusiv scenarii în care sursa normală de apă de răcire este pierdută.

Ce înseamnă oprirea Cernavodă pentru România

Problema imediată este energetică, nu nucleară.

Cele două reactoare reprezintă împreună aproximativ 1.400 MW de capacitate de producție, iar energia nucleară furnizează în mod obișnuit aproximativ 20% din electricitatea produsă în România.

Dispariția temporară a acestei producții înseamnă că sistemul energetic trebuie să găsească energia din alte surse. Energia este deja unul dintre factorii care influențează evoluția prețurilor în România în 2026, iar reducerea temporară a unei surse importante de producție adaugă o nouă presiune asupra sistemului.

Ministerul Energiei a luat măsuri pentru suplimentarea producției din alte capacități și pentru utilizarea posibilităților de import. România dispune de interconexiuni prin care poate importa energie electrică din sistemul european, iar autoritățile au solicitat totodată reducerea voluntară a consumului în perioadele de vârf.

Asta nu înseamnă automat că România va avea pene de curent.

Într-un sistem energetic interconectat, lipsa unei surse poate fi compensată prin alte centrale, producția regenerabilă și importuri. Problema este că dispariția unei capacități mari, stabile și predictibile reduce marja de siguranță a sistemului și poate crește dependența de condițiile existente pe piața regională.

Situația este cu atât mai complicată cu cât seceta și temperaturile ridicate afectează simultan mai multe țări europene și mai multe tipuri de producție de energie.

Cum poate seceta să afecteze inclusiv energia nucleară

Cazul Cernavodă arată un aspect mai puțin discutat al sistemului energetic.

De regulă, seceta este asociată cu hidrocentralele. Dacă râurile și lacurile de acumulare au mai puțină apă, centralele hidroelectrice pot produce mai puțină energie.

Dar lipsa apei poate afecta și centralele termoelectrice sau nucleare, pentru că acestea trebuie să elimine cantități foarte mari de căldură.

În Europa, valurile de căldură și nivelurile scăzute ale râurilor au creat în această vară dificultăți și altor centrale electrice. România nu este singura țară confruntată cu problema.

Există și un al doilea efect: apa foarte caldă poate reduce capacitatea unui râu de a prelua căldura evacuată de centrale, ceea ce poate determina reducerea producției chiar dacă există suficient debit.

Astfel, infrastructura energetică depinde nu doar de combustibil, reactoare, turbine și rețele electrice, ci și de resurse naturale aparent banale, precum disponibilitatea apei.

Ce au făcut autoritățile pentru a salva Unitatea 2

Poate cea mai spectaculoasă parte a acestei crize energetice au fost lucrările realizate direct pe Dunăre.

Pentru a menține apa în zona necesară funcționării centralei, autoritățile au apelat la mai multe intervenții: dragarea albiei, îndepărtarea unui obstacol de rocă și utilizarea unor barje încărcate cu piatră pentru modificarea locală a curgerii apei.

La un moment dat, intervențiile au ridicat nivelul apei din apropierea centralei cu aproximativ patru centimetri și au permis Unității 2 să mai funcționeze câteva zile.

Patru centimetri pot părea nesemnificativi. Într-o instalație industrială care funcționează însă în limite tehnice bine definite, chiar și asemenea diferențe pot conta.

În cele din urmă, scăderea Dunării a continuat, iar Nuclearelectrica a decis că menținerea Unității 2 în funcțiune nu mai este justificată în raport cu marjele operaționale stabilite.

Când vor fi repornite reactoarele de la Cernavodă?

La momentul redactării acestui articol, 17 august 2026, Nuclearelectrica nu anunțase reconectarea celor două unități la Sistemul Energetic Național.

Compania precizează că specialiștii CNE Cernavodă vor decide reconectarea în funcție de evoluția prognozelor privind nivelul Dunării, cu prioritatea acordată marjelor de securitate nucleară.

Prin urmare, nu există un termen care să poată fi stabilit doar prin numărarea zilelor.

Factorul decisiv este revenirea condițiilor hidrologice la nivelurile care permit exploatarea centralei în conformitate cu procedurile de siguranță.