Cheltuielile pentru educație: România, ultima în UE

Cheltuielile pentru educatie in Romania sunt cele mai mici din Uniunea Europeană raportat la Produsul Intern Brut, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. România a alocat în 2023 echivalentul a doar 3% din PIB pentru educație, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 4,7% din PIB. Diferența plasează țara noastră pe ultimul loc dintre cele 27 de state membre și readuce în discuție una dintre problemele persistente ale sistemului românesc de învățământ: nivelul redus al resurselor financiare în comparație cu restul Europei. Datele au fost publicate de Eurostat pe 18 august 2026 și acoperă educația de la nivelul preșcolar până la cel universitar.

România alocă educației doar 3% din PIB

Potrivit datelor publicate de Eurostat, cheltuielile publice pentru educație la nivelul Uniunii Europene au reprezentat în 2023 4,7% din PIB.

Procentul a rămas neschimbat față de anul precedent, dar este mai mic cu 0,3 puncte procentuale decât în 2020, când cheltuielile europene pentru educație ajunseseră la 5% din PIB.

Situația diferă însă considerabil de la o țară la alta.

Cele mai mari procente din PIB destinate educației au fost înregistrate în:

• Suedia – 6,8% din PIB
• Finlanda – 6,3%
• Belgia – 6,2%

La polul opus se află:

• România – 3,0%
• Grecia – 3,3%
• Malta – 3,4%

România se află astfel nu doar sub media europeană, ci și la o distanță de 1,7 puncte procentuale față de aceasta.

Ce măsoară, de fapt, datele Eurostat

Cifrele publicate de Eurostat se referă la cheltuielile publice pentru educație, de la învățământul preșcolar până la cel universitar.

Este important de precizat acest lucru deoarece în spațiul public apar frecvent procente diferite atunci când se discută despre „bugetul educației”.

Unele cifre reprezintă bugete aprobate pentru un anumit an, altele includ anumite surse de finanțare, iar statisticile Eurostat urmăresc cheltuielile efective după o metodologie comună tuturor statelor membre.

Din acest motiv, cifra de 3% din PIB nu trebuie interpretată drept bugetul educației din România pentru anul 2026. Ea reprezintă situația anului 2023 din cea mai recentă serie statistică publicată de Eurostat la 18 august 2026.

Această distincție este importantă și în cazul datelor prezentate de Ministerul Educației.

În februarie 2025, Ministerul anunța că bugetul total estimat pentru învățământ, luând în calcul toate sursele de finanțare, urma să ajungă la aproximativ 4,5% din PIB. Era însă vorba despre o estimare bugetară pentru 2025, nu despre același indicator statistic Eurostat aferent anului 2023.

De ce contează diferența față de media Uniunii Europene

Un procent mai mare din PIB destinat educației nu garantează automat rezultate școlare mai bune. Modul în care sunt cheltuiți banii, eficiența administrației, pregătirea profesorilor și politicile educaționale au, de asemenea, un rol esențial.

Totuși, nivelul finanțării stabilește limitele în care poate funcționa sistemul.

Bugetele pentru educație trebuie să acopere, printre altele:

• salariile personalului din învățământ;
• funcționarea școlilor și universităților;
• modernizarea clădirilor;
• laboratoare și echipamente;
• digitalizarea procesului educațional;
• burse și programe pentru elevi;
• servicii auxiliare;
• investiții în infrastructura educațională.

Atunci când diferența față de celelalte state europene este mare și persistentă, posibilitatea de a recupera decalajele devine mai dificilă.

Situația este cu atât mai relevantă cu cât state precum Suedia, Finlanda și Belgia alocă educației, raportat la dimensiunea economiei lor, procente aproape duble față de România.

România era pe ultimul loc și în datele precedente

Poziția României nu reprezintă un accident statistic apărut într-un singur an.

În seria Eurostat referitoare la 2022, publicată anterior, România se afla tot pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu 2,9% din PIB, urmată atunci de Croația, cu 3,1%, și Grecia, cu 3,4%.

În datele aferente anului 2023, procentul României a urcat la 3%, însă această creștere de 0,1 puncte procentuale nu a fost suficientă pentru schimbarea poziției în clasamentul european.

Comparativ, media UE a ajuns la 4,7%.

Prin urmare, problema nu este doar nivelul înregistrat într-un anumit an, ci diferența structurală față de majoritatea statelor Uniunii Europene.

Cum trebuie citită comparația cu Suedia și Finlanda

Suedia alocă educației 6,8% din PIB, iar Finlanda 6,3%, potrivit celor mai recente date Eurostat. România se află la 3%.

Aceste procente nu arată câți euro primește efectiv fiecare elev. Economiile statelor sunt diferite, la fel și populația, nivelul salariilor și structura sistemelor educaționale.

Indicatorul arată însă ce parte din resursele economiei este direcționată către educație.

Din această perspectivă, diferența este semnificativă.

Suedia consacră educației o pondere din PIB de peste două ori mai mare decât România, iar Finlanda se află, de asemenea, mult peste nivelul românesc.

Finanțarea educației a crescut între timp

Datele Eurostat descriu anul 2023, iar în anii următori România a anunțat creșteri ale finanțării.

Pentru 2025, Ministerul Educației și Cercetării anunța un buget de 60,249 miliarde de lei pentru resursele gestionate de minister, cu 9,58% peste execuția bugetară din 2024.

Pentru componenta de învățământ era indicată o valoare de aproximativ 58,063 miliarde de lei, iar Ministerul estima că, după includerea tuturor surselor de finanțare, educația ar putea ajunge la 4,5% din PIB.

Ministerul preciza atunci că investițiile vizau inclusiv prevenirea abandonului școlar, dotarea unităților de învățământ, infrastructura și proiectele finanțate prin PNRR.

Va fi însă nevoie de date statistice consolidate pentru anii următori înainte de a putea spune dacă aceste majorări au redus efectiv diferența dintre România și media europeană.

O problemă care va conta și în noul an școlar

Publicarea datelor vine cu numai câteva săptămâni înainte de revenirea elevilor în bănci.

Cursurile anului școlar 2026–2027 încep luni, 7 septembrie 2026, iar pentru majoritatea elevilor se vor încheia pe 18 iunie 2027, potrivit structurii aprobate de Ministerul Educației.

Pentru părinți și elevi, toate datele privind modulele de cursuri, vacanțele și zilele importante pot fi consultate în calendarul complet al anului școlar 2026–2027.

Finanțarea educației nu este o simplă statistică bugetară. În final, banii disponibili se reflectă în condițiile din școli, resursele profesorilor, infrastructură și capacitatea sistemului de a susține elevii care au nevoie de ajutor suplimentar.

România rămâne la coada clasamentului european

Cele mai recente date Eurostat confirmă o realitate care persistă de mai mulți ani: România alocă educației cea mai mică pondere din PIB dintre statele Uniunii Europene.

Procentul a crescut de la 2,9% în 2022 la 3% în 2023, însă media europeană este de 4,7%, iar unele dintre statele aflate în fruntea clasamentului depășesc 6%.

Creșterile bugetare anunțate ulterior de autoritățile române ar putea modifica această situație în statisticile pentru anii următori. Până atunci însă, ultima comparație realizată pe aceeași bază pentru toate cele 27 de state membre plasează România pe ultimul loc.

Iar cu noul an școlar aproape de început, întrebarea importantă nu este numai cât cheltuie România pentru educație, ci și cât de eficient reușesc aceste resurse să ajungă în școli și să producă rezultate pentru elevi.