Din cuprinsul articolului:
Hackerii rusi au lansat un nou val de atacuri informatice asupra unor site-uri oficiale din Belgia, la scurt timp după ce autoritățile belgiene au anunțat sprijin militar suplimentar pentru Ucraina. Acțiunea, revendicată de grupul NoName, face parte dintr-o serie de operațiuni cibernetice ostile desfășurate de Rusia împotriva statelor europene care susțin efortul de apărare ucrainean.
Hackerii rusi: Atacurile au vizat platforme guvernamentale esențiale
În dimineața zilei de luni, 18 martie, mai multe site-uri belgiene au fost ținta unor atacuri de tip DDoS (Distributed Denial of Service), inclusiv platforma MyGov.be – care oferă acces la documente oficiale și informații administrative pentru cetățeni – și site-ul Parlamentului regional din Valonia.
Atacurile, care au avut ca rezultat imposibilitatea accesării site-urilor timp de mai multe ore, au fost revendicate pe canalele de comunicare Telegram de către gruparea pro-rusă NoName057(16), cunoscută pentru astfel de operațiuni împotriva infrastructurii informatice occidentale.
Hackerii rusi: Sprijinul pentru Ucraina, cauza declarată a atacului
Cuvântul cheie care a determinat aceste atacuri pare a fi anunțul Belgiei privind acordarea unui pachet de sprijin militar în valoare de un miliard de euro Ucrainei. Informația a fost făcută publică de Ministerul Apărării din Belgia și confirmată în cadrul unei întâlniri oficiale cu președintele Volodimir Zelenski.
Pe fondul acestui sprijin, grupul NoName a transmis că atacurile cibernetice asupra site-urilor belgiene sunt „răspunsul logic al Rusiei la rusofobia occidentală”. Astfel, hackerii rusi își justifică acțiunile printr-o ideologie de război informațional, atacând țările care susțin militar regimul de la Kiev.
Cum funcționează atacurile DDoS și de ce sunt periculoase
Atacurile de tip DDoS nu presupun neapărat furtul de date, dar pot paraliza infrastructura digitală a instituțiilor vizate. Prin generarea unui volum uriaș de trafic artificial, aceste atacuri blochează funcționarea normală a site-urilor, afectând serviciile publice și comunicarea instituțională.
Experții în securitate cibernetică din Belgia au confirmat că nu au existat breșe de securitate sau pierderi de date în urma incidentului, însă avertizează că aceste acte fac parte dintr-o campanie mai largă de destabilizare digitală, care are ca scop slăbirea încrederii în instituțiile democratice europene.
Precedente în regiune și vulnerabilități persistente
Nu este pentru prima oară când hackerii rusi vizează Belgia. În 2023 și începutul lui 2024, mai multe instituții publice și municipii au fost afectate de atacuri similare, inclusiv în perioada campaniei pentru alegerile locale. Tendința este una ascendentă, iar autoritățile belgiene se află în plin proces de actualizare a protocoalelor de apărare digitală.
Ministerul Apărării și Centrul pentru Securitate Cibernetică din Belgia colaborează îndeaproape pentru a preveni viitoare atacuri, iar cooperarea cu structurile de securitate NATO și europene este esențială în acest proces.
Hackerii rusi si razboiul hibrid dus impotriva Europei
Acțiunile grupării NoName trebuie înțelese în contextul mai larg al războiului hibrid dus de Federația Rusă împotriva țărilor din NATO și Uniunea Europeană. Atacurile cibernetice au devenit o armă strategică menită să perturbe stabilitatea și să creeze panică în rândul populației și instituțiilor.
Țări precum Belgia, Polonia, Germania sau România se confruntă frecvent cu astfel de amenințări, ceea ce impune investiții sporite în infrastructura cibernetică și parteneriate internaționale pentru schimbul de informații și bune practici.
Hackerii rusi rămân o amenințare constantă, iar incidentele recente din Belgia demonstrează că războiul digital este deja parte integrantă a conflictului geopolitic contemporan.
Citește mai multe
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190/2018, art. 7, prevede că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele obligații GDPR, în măsura în care este respectat echilibrul dintre libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
